Refuz sa mai fiu cel mai bun!

Ne place sa ne plangem de mila fata de noi insine si fata de altii. Nu suportam critici, ne credem cei mai buni, avem dreptatea in mana dreapta, ceilalti sunt doar plini de invidie sau de nebunie. Nu sunt capabili sa vada ca gresec judecandu-ne, aruncandu-ne in fata greselile nostre descrise in cel mai cumplit mod cu putinta. Chiar daca am gresit, nu am facut-o intentionat..s-a intamplat ca lucrurile sa iasa de sub controlul nostru si sa ia o alta intorsatura. Suntem prea ingaduitori cu propriile noastre persoane, mult prea permisivi, ne iertam totul, ne acordam prea multe sanse, uitam prea repede greselile facute de noi, iar cele facute de altii raman mereu prezente in memoria noastra. Poate ar fi mai bine sa nu ne mai acordam atatea favoruri, sa fim mai aspri cu noi insine, sa ne pedepsim singuri cand gresim, iar in felul acesta poate ne-am minimaliza numarul greselilor, faptelor necugetate, negandite indeajuns, fiindu-ne friica de acea parte din noi care striga „dreptate” si care se numeste ratiune.